Politica a distrus fotbalul în România, a îngropat branduri, a ridicat echipe sătești la rang de Liga 1. Întrebarea este dacă am mai fi avut fotbal fără politică.

Citeam în gsp despre influențele politice de la CFR Cluj, cu trio-ul Dâncu – Gușă – Rus în jurul patronului Varga. Din păcate, politicienii au fost mereu în jurul fotbalului, și înainte de Revoluție, și după.

Locurile lui Valentin Ceaușescu, Ștefan Andrei și ale secretarilor de partid județeni au fost luate după 1989 de Hrebenciuc, Adrian Năstase, Traian Băsescu și mulți alții, care au susținut Steaua, Dinamo, CFR Cluj. Plus primarii de partid, care și-au făcut echipe locale, gen Chiajna, Voluntari, Clinceni, unde au putut învârti cum au vrut banii locali.

Fotografii: sportpictures.eu

Marile branduri, ca Universitatea Craiova, UTA, Poli Timișoara, FC Argeș și altele, au fost distruse politic. Au apărut cluburi și echipe surogat, cu aceleași nume, în timp ce formațiile de tradiție au fost lăsate să moară, e drept și din cauza unor patroni imbecili.

Politica finanțează fotbalul de la noi

Și totuși, ar mai fi existat fotbal în România fără politică? În condițiile în care cluburile de la noi nu știu să obțină alte finanțări în afara drepturilor tv, banii de la autoritățile locale devin esențiali pentru supraviețuire. Acești bani, care ar trebui să se ducă spre infrastructură, spre dezvoltare, copii, juniori, merg în buzunarele unor jucători străini mercenari sau sunt “sifonați” românește. Să nu ne mai mirăm că nu progresăm, ba dimpotrivă, suntem într-un continuu regres.

Din păcate, fotbal fără politică nu se poate în România. Actualul sistem e de așa natură, iar oamenii care conduc acum cluburile din primele ligi nu sunt în stare să organizeze ceva durabil, bazat pe principii solide.

O soluție? S-o luăm de la capăt, cu reguli stricte, cu un circuit al banilor locali bine controlat, cu pedepse pentru grupările care nu respectă aceste reguli, cu controale “la sânge”. Ar fi posibil așa ceva? Nu în România.