Simona Halep e extraterestră, e un Messi al tenisului, un Usain Bolt, un Michel Jordan. Messi și ai lui sunt extratereștri, Ronaldo e galactic, alții sunt stelari, dar Simona merită toate aceste apelative la un loc!

Dacă am face portretul Simonei, ar trebui să ne gândim bine care este principala ei calitate în momentul de față: psihicul și capacitatea de revenire, jocul de picioare, defensiva, loviturile precise, serviciul. Le cam are pe toate și de aceea este lider mondial în acest moment și finalistă la Australian Open.

Nu am văzut în viața mea un sportiv român jucând cu o asemenea abnegație, un sportiv român având o asemenea putere psihică și o asemenea capacitate de regenerare de la un meci la altul, de la o zi la alta, de la un ghem la altul și de la un punct la altul.

Este marele câștig al Simonei din ultimul timp, mai ales de când îl are antrenor pe acest, de asemenea nepământean, Darren Cahill. Australianul are marele merit al reinventării Simonei, a reușit să-i imprime acel calm specific, se pare, australienilor, despre care povestea în interviul realizat de Radu Naum pe Digisport. Redau din memorie: „Noi, australienii, suntem mult mai calmi, luăm totul mai ușor. Dacă azi ai o problemă, hai să o lăsăm de-o parte, hai să bem o bere și mâine vom lua totul de la capăt și vom rezolva acea problemă!”

Așa și Simona: a tras aerul cald în piept, în loc de o bere rece, și a luat totul de la capăt în momentele extrem de grele: când Lauren Davis avea trei mingi de meci în decisiv și acum, când Angelique Kerber a avut și ea două mingi de meci!

Citeste si...  România, Dumanska, Rumanska!

Tenisul jucat de Simona în acest nou maraton, cu Angelique Kerber de această dată, a ajuns la cote inimaginabile. Jocul ei este mai mereu produsul gândirii sale de șahist. Simona are o minte sclipitoare, își calculează cu precizie uneori milimetrică loviturile trimise în adâncul terenului, simte adversarul, îl țintuiește dincolo de linia de fund, îl domină și îl execută.

Pe Kerber a mitraliat-o, a măcinat-o psihic, a terminat-o fizic, a plimbat-o de la un colț la altul, chiar dacă germanca, rănită, căzută, a rezistat, s-a ridicat și a fost la un pas de victorie.

Ce va urma? Aproape că nu mai contează. Simona e o sportivă imensă, joacă un tenis fenomenal, trebuie să fim mândri că suntem contemporani cu ea, că putem vedea asemenea meciuri, asemenea descărcări de energie și asemenea momente de emoție intensă.

Orice-ar fi cu Wozniacki, trebuie s-o iubim și s-o respectăm pe Simona!

Credit foto: Anadolu Agency /Hepta / Sport Pictures