După ce ieri v-am prezentat explicațiile pentru starea proastă a terenului de pe noul „Ion Oblemenco”, explicații oferite de reprezentantul firmei care a montat gazonul la Ploiești, astăzi le dăm dreptul celor care au pus iarba pe stadionul din Craiova să își expună punctul de vedere. Mircea Crăciun este patronul firmei respective, Eco Garden Construct, el afirmând în interviul de mai jos, printre altele, că Primăria din Craiova și clubul CS U au trecut peste indicațiile lui, de amânare a inaugurării. Reamintim că gazonul s-a rupt din prima zi, de la amicalul cu Slavia Praga, jucat pe 10 noiembrie 2017.

De ce arată așa rău gazonul de la Craiova?

Sunt mai multe tehnologii omologate de UEFA prin care se poate instala gazonul pe suprafețele sportive omologabile: prin însămânțare, prin gazon prespălat, cu rădăcinile prespărate, prin rădăcini rulou. La Craiova, e rulou. Vorbim de gazon natural. Există și varianta gazonului sintetic sau a gazonului hibrid, care este jumate natural, jumate sintetic sau are un procent de sintetic în el, în funcție de condițiile climatice. Cu cât se merge mai mult spre țările cu climă rece, procentul de sintetic în cel natural crește. Acum, cam toată lumea pune cam 50% sintetic – 50% natural în Anglia, Spania, Germania și în Liga 1, și în Liga 2, chiar și a treia din acreste țări. La stadioanele cu tribune acoperite, cum sunt cel de la Craiova și Arena Națională, există un microclimat care se formează acolo în interiorul stadionului și care nu dă condițiile naturale de creștere pentru un gazon, motiv pentru care se optează pentru această variantă.

De ce s-a pus tip rulou la Craiova?

La Craiova s-a optat pentru gazon rulou natural, cred eu, pentru că sunt subantreprenor, din rațiuni bugetare. S-a menționat variante de hibrid pentru suprafețele din fața celor două porți, acolo unde se strică mai tare. Gazonul rulou se poate instala prin trei tipuri de tehnologii: o dată se poate pune prespălat, cu rădăcină prespălată – nu prea se mai folosește nicăieri, pentru că în stadioanele acoperite, cum e cel de la Craiova, se dezvoltă foarte greu, fiind impracticabil o foarte lungă perioadă de timp. Se poate pune un gazon cu rolă, care să aibă între 2 și 3 centimetri, și se încearcă aclimatizarea lui în substratul de sub gazon, așa cum este cel de la Craiova, sau se poate pune o rolă mai groasă, care să aibă minim 4 centimetri și variază până la 7-8 centimetri, depinde cum se optează.

De ce nu îl punem mai gros?

Gazonul ăsta mai subțire înrădăcinează acolo și, după ce înrădăcinează, chiar dacă înrădăcinează mai greu, rămâne acolo și este gazonul stadionului, iar costurile de mentenanță nu sunt extraordinar de mari. În schimb, dacă pui ruloul mai gros, se joacă imediat pe el, nu are o problemă de acomodare, dar nu înrădăcinează niciodată. Acest tip de gazon trebuie schimbat periodic, independent de operațiunile de mentenanță care se fac, cum e cazul Arenei Naționale de la București.

La Craiova ce tip de gazon ați pus, mai subțire sau mai gros?

La Craiova am pus mai subțire, de 3 centimetri, tocmai ca să favorizăm înrădăcinarea și să fie un gazon care să rămână acolo, al stadionului, și să se lucreze pe el numai prin măsuri agrotehnice.

Trebuia să mai stea 3 săptămâni!

Da, dar cât a stat după ce l-ați pus? A stat o lună?

Conform tehnologiei, sunt niște norme, gazonul acesta subțire, ca să înrădăcineze în primă fază, până la faza lui de înfrățire în teren, are nevoie de 90 de zile. Noi l-am jucat la Craiova la 71 de zile, mai repede cu trei săptămâni. Eu am spus atunci și am și dat adrese în direcția asta că s-ar putea să fie probleme și să dureze perioada de înrădăcinare mai mult. Nu doar că s-a jucat mai repede, dar a coincis și cu venirea sezonului rece și, în sezonul rece, în ciuda faptului că stadionul din Craiova are dotări de ultimă generație, iarba știe când e vară, când e iarnă, umiditatea atmosferică și în teren este mai mare, iar la temperaturi scăzute și umiditate rădăcinile lucrează foarte foarte greu, motiv pentru care noi ne-am luptat toată iarna să îl menținem. Numai cine se pricepe poate să vă confirme acest lucru. Se poate observa că toată iarna, din punct de vedere estetic, al densității și al culorii, a arătat tot timpul foarte bine. La partea de sus, noi am lucrat mult. Am lucrat și la partea de jos, dar până nu avem 20-30 de zile de căldură naturală, nu își dă drumul.

S-a rupt de la primul meci, asta a fost problema. Și atunci nu era frig…

Atunci s-a rupt pentru că nu era înrădăcinat suficient. Niciun stadion nu e la fel cu celălalt…

FOTO: Bogdan Danescu / Sport Pictures

La noi nu vedeți că se rup toate?

Din păcate da, nici nouă nu ne place, dar nu ne panicăm, pentru că știm că e normal. Cine nu știe spune: gata, îl schimbăm. E neplăcut pentru jucători, e neplăcut pentru cine vede, pentru televiziuni…

Da, dar nu se mai poate prinde acum, dacă se tot joacă pe el…

În mod normal, trebuie să se prindă, pentru că, dacă vine căldura, cum este el tratat, trebuie să își dea drumul la sistemul radicular.

O nouă intervenție după meciul cu CFR

Nu ar trebui să stea 2-3 săptămâni?

După meciul cu CFR, avem două săptămâni de vreme bună. Vom interveni să îi facem un drenaj pe verticală, să îi băgăm nisip și să sperăm că la meciul cu Iași se va comporta ca și un alt gazon.

Dumneavoastră ați hotărât să puneți la 3 centimetri? De ce nu ați pus la 7, pentru că se prindea și se juca imediat?

Nu l-am pus la 7 pentru că, dacă îl puneam mai jos de 4, nu îl mai puteam înrădăcina niciodată. El stă numai pe greutatea lui, iar asta înseamnă că, periodic, o dată pe an în varianta bună, Craiova trebuia să își schimbe gazonul. Eu nu sunt adeptul schimbării de gazoane excesiv, în condițiile de la noi din România. Eu sunt membru la ESSMA și colaborez cu marile stadioane din Europa și cu cluburile mari. Pot să vă confirm că Amsterdam Arena schimbă gazonul la două luni, pentru că au eveniment, au bugete. Nu cred că în România există soluții de genul ăsta. Nu ne putem compara ca putere financiară.

Gazon adus din două locuri, România și Olanda!

De unde ați adus gazonul?

O parte este luat de la Satu Mare, de la Euro Green, o firmă nemțească, austriacă la origine, care produce în Ungaria, Slovacia, Austria și România – au aici o firmă, Green Farm, și o parte din Olanda.

Păi gazon din două locuri?

Da, nu e nicio problemă. Trebuie să aibă aceeași compoziție floristică și aceeași grosime a ruloului.

În concluzie...

S-a jucat mai repede, a intrat în perioada de iarnă un pic mișcat, iar acum ne trebuie 20-30 de zile de soare ca să înceapă să arate cum trebuie.

FOTO: Razvan Pasarica/SPORT PICTURES

La Cluj Arena tot dumneavoastră l-ați pus…

Da și după cum probabil știți nu s-a schimbat din 2011. Au fost perioade când a fost mai rău, când a fost mai bine. Se joacă ritmic, fac Untold-ul, stă acoperit 7 zile și 7 nopți, după care îl regenerăm cu niște sume mult sub ce înseamnă un schimbat de gazon. Dar și la Cluj, după ce l-am montat, atunci în primăvară, au fost povești, au fost probleme.

Și acolo de ce au fost probleme?

Acolo au fost probleme tot așa peste iarnă, noi l-am predat în octombrie, peste iarnă au fost probleme de aclimatizare. Aceeași tehnologie, aceeași grosime.

Firma Eco Garden Construct a cui este?

Eu sunt acționar majoritar. Am terminat Agronomia la Cluj în 2002 și am plecat în Polonia în 2003, unde am făcut un master. Am lucrat 6 ani în Italia în domeniul ăsta de amenajări exterioare, terenuri sportive. După aceea, m-am întors în țară în 2009 și am început să lucrez în domeniu. În 2011, am făcut firma asta și lucrez în continuare. Tot timpul sunt plecat afară la specializări, la colaborări, sunt membru ESSMA, European Stadium Safety and Management Association, care înglobează toate cluburile mari, managerii de stadioane… Am și cu cine să mă consult în permanență, inclusiv la Craiova. Am făcut două teste cu aparatul omologat UEFA, iar gazonul s-a comportat bine, per ansamblu. Am discutat cu cei care au venit de la UEFA și i-am întrebat dacă e cazul să schimbăm, dacă am făcut greșeli – se întâmplă să și greșești și atunci repari pe costurile tale – ei au spus că ar fi cea mai neindicată acțiune, pentru că, deși nu e înrădăcinat de tot, e înrădăcinat parțial și deja și-a făcut o aclimatizare, cu umbra, cu soarele, și pe ăsta să intervenim și să suprasămânțăm…

Legăturile cu ACI Cluj

Pe dumneavoastră v-a contractat ACI?

Da, ne-a contractat asocierea (n.r – ACI și CON-A, constructorii stadionului). Dânșii ne-au contractat.

E și cineva de la ACI în firma dumneavoastră?

Nu, nu, nu. Știu că sunt unii care vehiculează că ar fi firma domnului Așchilean, dar nu avem nicio treabă unii cu alții. Lucrăm mult împreună, asta pot să vă comfirm, lucrăm în subantrepriză la dânșii mult, doar din considerentul că noi suntem un grup de profesioniști, ne pricepem și la gazon, și la amenajări exterioare. Sunt și situații mai delicate ca la Craiova, unde vremea nu ne ajută.

Eu auzisem că a soției dânsului este, de aia v-am întrebat…

Nu, nu, nu. Nici vorbă! Acum știți cum e: dacă vrea să fie cineva în locul dânsei, nu se vede nicăieri, dar nu este cazul.

Utilajele de montaj de unde le aveți?

Utilajele de montaj la Craiova le-am luat de la cei cu rulourile de gazon, de la Săbăreni, de la Ovidiu Petrache. Toată infastructura, ce înseamnă încălzire, drenuri, irigații, fotosinteză, toate astea le-am făcut noi, tot ce înseamnă dotări. Doar montajul gazonului l-am făcut cu utilajele de la ei, pentru că erau aproape și erau libere. Am vrut să colaborăm cu ei pe partea de gazon, pentru că aveau ferma aceea la Balș, în apropiere de Craiova. Am fost să-l vedem în câmp, dar nu corespundea substratul. Din considerentul ăsta, nu l-am mai luat, pentru că nu mergea unul cu celălalt, substratul lor cu tipul de stadion. Stadioanele astea, cum este cel de la Craiova, au nevoie de mai mult nisip ca să aibă drenaj, fiindcă sunt acoperite, iar gazonul moare.

Semne de întrebare pemtru tratamentul aplicat în lunile antemergătoare decopertării rulourilor de gazon

În Greenfarm, firma care a produs o parte din gazon, aveți încredere?

Un singur lucru poate fi, dar care se remediază prin măsuri agrotehnice: poate să fie tipul de tratament pe care l-au dat în lunile antemergătoare decopertării, cu 3-4 înainte, dacă a luat prea mult erbicid selectiv. Când se dă prea mult, poate avea o încetinire a adaptabilității pe suprafață, dar asta trebuia să se vadă. La noi, rădăcinile pornesc și acum. Dacă se scoate gazonul afară, se vede că sistemul lui radicular, rădăcinile lui, lucrează. Nu lucrează la parametri, dar lucrează. Dacă ar sta și ar avea căldură, ar lucra și mai bine. Eu vorbesc din simplul considerent că opinia publică trebuie să fie informată. Repet: dacă sunt probleme datorate proastei execuții, proastei mentenanțe, proastei orice, un om normal și le asumă, le repară, lucrurile merg înainte.

Cât a costat per metru pătrat?

Nu vă pot spune, pentru că am clauză contractuală cu antreprenorul general. El are alte sume pe care le-a dat mai departe. Per metru pătrat, nici nu știu să vă zic. Eu, dacă vă spun date din contract, am niște clauze de 20.000 de euro de penalizări. Pentru noi, ca subcontractant, sunt sume importante. Suntem o firmă care facem numai asta, nu facem stadioane.

Dumneavoastră câți angajați aveți?

Avem undeva permanent între 30 și 40 de angajați. Nu îmi place să lucrez cu zilieri. Și la Craiova, cu toți cu care am lucrat și cu care lucrez în prezent, am luat personal de acolo, am considerat că e corect să lucreze oamenii de acolo, să-i învățăm. Și cei care se ocupă acuma de stadion, doi ingineri agronomi care sunt mai tineri decât mine, pe care-i învăț tot ce înseamnă mentenanță la gazon și ce probleme pot să apară, boli, dăunători, că-i important. Trebuie să ținem cont că gazonul se poate îmbolnăvi oricând. Îi învățăm absolut tot și sperăm să se ocupe în continuare, fac o treabă bună acolo.

De ce nu s-a mai stat alea 20 de zile, dacă tot se mai amânase de nu știu câte ori inaugurarea. Nu le-ați spus că trebuie să mai aștepte?

Asta nu știu să vă spun. Eu le-am dat adresă scrisă. Eu le-am spus: domnilor, am nevoie de 4-6 săptămâni, dar, dincolo de adresa dată de noi, există niște specificații tehnice, partea de proiectare, unde sunt niște termene clare. Acum, cum s-au luat deciziile și unde, vă dați seama că noi suntem prea mici. Eu nu pot să fac mai multe decât atât. A fost Primăria, a fost clubul, se decide peste capul nostru la chestiunile acestea. Din păcate, în România, asta e o problemă. În general, se merge peste ce spun inginerii, ca să dea bine. Prefer să nu comentez. E neplăcut pentru toți, pentru noi în primul rând. Ați văzut ce a făcut Digi, să fotografiezi un metru pătrat din toată suprafața de joc și să îl dai în toată presa că terenul e jalnic… După aceea a văzut toată lumea cum era la ora meciului, dar 24 de ore a urlat toată țara: cratere, își bagă picioarele, își rup genunchii. Totuși, că ceva nu-i perfect sunt de acord.

Promisiuni: În 20 de zile vom avea un gazon bun!

În concluzie, ce puteți face ca să arate bine?

Ne continuăm activitățile de mentenanță. După meciul cu CFR se vor face drenări, nisipări, supraînsămânțări, tot ce trebuie, încă o dată. Avem vreme bună și își va da drumul. Eu spun că în 20-30 de zile de soare vom avea cu totul alt gazon, cu mențiunea că pe stadioane acoperite terenurile de sport care nu sunt întărite cu sintetic, care nu sunt hibrid, întotdeauna se rup mai tare la umiditate decât cele în câmp deschis. Nu poate fi comparat niciodată un stadion acoperit cu un stadion deschis, cum este cel de la Viitorul, la CFR, la Mediaș, unde e aer și lumină naturală. Un gazon are nevoie de 1400 microvolți pe zi intensitate luminoasă. Într-un stadion acoperit, fără instalație de fotosinteză, primește 40-50 de micrmoli pe zi. Cu instalația de fotosinteză care merge 24 de ore, primește cam 400-500 de micromoli pe zi. Asta înseamnă că reușesc în 3 zile să adun necesarul de lumină pe care îl primește într-o singură zi pe un stadion deschis. Sunt chestiuni tehnice verificabile. A venit domnul Ghenoiu și mi-a spus la meciul cu România: domnule, băgați aici luminile ca să încălziți iarba, să se zvânte. Domnu’ primar, tot respectul, i-am explicat și dânsului să știe. Să fie toată lumea împăcată că ce spun și ce fac este corect și va fi în regulă.

Am văzut că erau și niște ventilatoare…

Sunt patru ventilatoare care au fost prevăzute în soluția tehnică de construcție, care au capacitatea de a ventila 45.000 de metri cubi pe oră. Au fost dimensionate în funcție de studiul de însorire efectuat pentru construcția stadionului. Acolo sunt niște calcule făcute, nu e cum se scrie în ziare că s-au adus acum ventilatoare. Ventilatoarele sunt de când s-a montat gazonul și funcționează tot timpul. Noi avem niște softuri monitorizate pe un portal olandez, care 24 din 24 ne comunică și ne fac rapoarte săptămânale cu tot ce s-a întâmplat la gazon și cu tot ce trebuie făcut. E un fel de inginer agronom online, prin care poți verifica să vezi ce trebuie făcut și unde trebuie intervenit.

Mâine, interviu cu patronul firmei care a produs gazonul de pe „Ion Oblemenco”.